Curiozitati despre actul lecturii

Despre actul de a citi s-a meditat mult de-a lungul timpului, s-au scris biblioteci întregi, s-au făcut studii din domeniul neuro-lingvisticii, și încă rămâne o zonă incomplet cartografiată în toate implicațiile sale minunate. Din păcate, tot mai puțini oameni preferă în zilele noastre cititul în defavoarea fascinației pentru audio-vizualul excesiv tehnologizat (semn al destrucției lente a unei civilizații: “Nu trebuie sa arzi cărțile pentru a distruge o cultura. Tot ce ai de făcut este sa oprești oamenii sa le citească”, spunea Ray Bradbury), mai ales că, spre deosebire de vremurile trecute, cărțile au devenit un bun de larg consum, ușor accesibile, atât sub forma lor tradițională, cât și online, în formă electronică.

Anticariat carti Bucuresti | www.printrecarti.ro

Lumea virtuală este larg deschisă iubitorilor de carte, prin magazinele online, cum este anticariat Bucuresti (www.printrecarti.ro), un anticariat carti cu o bogată ofertă beletristică și nu numai. Acestora, dar și încă ezitanților în domeniul lecturii li se adresează rândurile următoare, care conțin câteva curiozități legate de actul lecturii .

  • Unul dintre paradoxurile cititului este că citirea rapidă promovează un nivel de înțelegere și asimilare a informațiilor mai mare (80%), în raport cu cititul lent, tradițional (aproximativ 60%); un alt paradox este legat de efortul fizic, ocular, al lecturii: se pare că la citirea rapidă, ochii obosesc mult mai puțin decât la o citire înceată;
  • În condițiile în care un procent de 95% din oameni au o viteză de lectură destul de lentă, de 180-200 de cuvinte pe minut, există, de-a lungul istoriei, un număr destul de mare de cititori extrem de rapizi, dintre care, cele mai notorii nume sunt: Napoleon (avea o viteză de lectură de 2000 de cuvinte pe minut); Maxim Gorki (4000 de cuvinte pe minut), Thomas Edison (citea simultan 2-3 rânduri, memorând pagini întregi în timpul lecturii); Balzac (în 30 de minute termina un roman de 200 de pagini); Iosif Stalin (minimum 400 de pagini pe zi) și lista poate continua;
  • Cititul are extrem de multe avantaje asupra dezvoltării și menținerii activității optime a creierului. Se știe că oamenii care citesc prezintă extrem de rar riscul de a dezvolta degenerescențe cognitive și de memorie, cum este Alzheimer. În plus, cititul îmbunătățește empatia. Este concluzia științifică a unui grup de cercetători de la Universitatea din Buffalo care a evidențiat că apartenența la o comunitate ficțională (cum este universul miilor de personaje din sfera beletristică) oferă aceeași senzație și satisfacție pe care o au oamenii atunci când fac conexiuni în viața reală.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

We use cookies to give you the best online experience. By agreeing you accept the use of cookies in accordance with our cookie policy.